COMUNICAT DE PRESĂ

Dezbaterea „Plătești cât arunci - de la concept la practică”

 

Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor - A.R.M.D., Coaliția pentru Economia Circulară - C.E.R.C. și Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu - ARAM au organizat joi, 29 martie a.c. dezbaterea „Plătești cât arunci - de la concept la practică”.

La eveniment au participat peste 150 de reprezentanți ai autorităților centrale (Ministerul Mediului, Parlament, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice-ANRSC, Administrația Fondului pentru Mediu-AFM, Garda Națională de Mediu) și ai autorităților locale (Consilii Județene, ADI-uri, primării, inclusiv Primăria Capitalei), precum și ai operatorilor economici din piața gestionării deșeurilor, ONG-uri și jurnaliști.
Dumitru Mihalache, președintele A.R.M.D. a fost singurul care a expus o prezentare amplă prin care a oferit modele și exemple de implementare a sistemului PAYT. A încercat să arate că introducerea acestui instrument economic necesită atât existența unei infrastructuri și o corelare a legislației, cât și o activitate susținută de conștientizare a populației și o mai amplă coeziune a tuturor factorilor implicați în managementul deșeurilor din România. Dumitru Mihalache explicat că “Platești cât arunci” (PAYT – pay as you throw) este o schemă de lucru care pune în practică principiul esențial “poluatorul plătește” ce a fost introdusă în unele regiuni din Europa "ulterior dezvoltării infrastructurii de sortare, reciclare și tratare, ca o modalitate de eficientizare a activității acestora și ca o modalitate de reducere a costurilor generale cu serviciul de salubritate pentru că nu a fost niciodată corelat cu un sistem de taxare “0” pentru nici un flux de deșeuri".
"Instrumentul economic "plăteşti pentru cât arunci" se practică la nivelul statelor Uniunii Europene de mai bine de zece ani. El reglementează modul de tarifare al deşeurilor generate de populaţie pe cele două mari categorii: deşeurile umede şi deşeurile uscate, care includ fracția reciclabilă. Ceea ce ne dorim noi este ca cetățeanul să plătească doar pentru acele deşeuri care ajung la eliminare. În timp ce pentru deșeurile reciclabile, costurile de gestionare să fie suportate de către producători. Este mecanismul cel mai bun prin care noi putem să ne apropiem de acele ţinte de reciclare şi valorificare impuse prin Directivele europene. Să nu uităm că de colectare selectivă se vorbeşte în România de ani buni, începând cu 2011. De atunci există obligativitatea de a colecta pe patru fracții, și iată că după 7 ani de la apariția legii 211, România se găseşte, în continuare, undeva la doar 5%-6% grad de reciclare (...)", a declarat Flavius Ardelean, consilier în cadrul Ministerului Mediului, prezent la eveniment. Acesta a menționat că proiectul de modificare și completarea a legii nr 211/2011 privind regimul deșeurilor și a legii 249/2015, ce are la bază mecanismul plătești pentru cât arunci este la momentul de față în dezbatere publică, urmând a fi finalizat în luna mai. Flavius Ardelean și-a manifestat speranța că, în felul acesta, noul mecanism va putea fi implementat la începutul anului viitor.
Perioada de implementare a sistemului a fost una dintre temele care a stârnit reacții contradictorii din partea participanților. Dacă Dumitru Mihalache, președinte al A.R.M.D. a prezentat exemple din alte țări, unde a fost nevoie de minimum 5 ani pentru ca sistemul să fie complet funcțional, alți participanți la dialog au menționat lipsa infrastructurii de colectare, legislația din domeniu necorelată cu realitățile din piață sau conținând termeni neclari, ca factori care vor îngreuna tranziția, exprimându-și neîncredere că implementarea sistemului de tip plătești cât arunci se va putea face în termenul previzionat de reprezentanții ministerului.
Totodată, Ministerul Mediului, cu sprijinul ANRSC, lucrează la o formulă de calcul pentru a stabili nivelurile de taxare pentru deșeuri reciclabile (fracția uscată) și ne-reciclabile (fracția umedă), care să se aplice unitar la nivelul întregii țări. "Formula, în linii mari, va conţine costurile de operare ale serviciului respectiv. Costurile vor fi suportate 100% de către cetăţean pe partea de deşeuri menajere şi costurile de gestionare pentru deşeurile reciclabile. Acestea se împart în două categorii: ambalajele şi reciclabilele non-ambalaje. La acestea din urmă avem două variante: să fie suportate de către cetăţean sau să fie recuperate din preţul de vânzare al produsului reciclat", a declarat reprezentantul ministerului, Flavius Ardelean. Totodată, acesta este de părere că prin implementarea principiului plătești cât arunci, tarifele pentru populație pentru gestionarea deșeurilor vor scădea cu 30%-35%.
Nevoia de discuții și coordonare la nivelul tuturor actorilor din lanțul gestionării deșeurilor rămâne o condiție esențială pentru o bună implementare a mecanismelor necesare. Bogdan Alexa, Președinte ANRSC este convins că prin implicarea atât a autorităților, cât și a reprezentanților industriei de management al deșeurilor, se vor găsi soluțiile optime.
Două exemple concrete de implementare cu succes ale acestui sistem, orașul Mizil, județul Prahova și București – Sector 6, arată că oamenii au nevoie de beneficii sau stimulente pentru a se implica în colectarea selectivă. În ceea ce privește rolul campaniilor de educare a populației, majoritatea a fost de acord că în lipsa unei infrastructuri potrivite și fără aceste stimulente, campaniile sunt o risipă.
"Am pornit de la o idee: să eficientizăm serviciul de salubrizare, adică să reducem cantitatea de deșeuri, fără să creștem tarifele. În 4 luni de implementare, cantitatea de gunoi depozitat la groapă s-a redus cu 30%. (...) Astăzi, doar 200 de proprietăți din Mizil nu sunt incluse în sistem", a declarat Silviu-Călin Negraru, Primarul orașului Mizil. Primarul a mai menționat și că decizia sa de a investi în sistemul plătești cât arunci a fost criticată de cetățeni la început, dar că în scurt timp a dus la scăderea taxelor plătite de aceștia pentru deșeuri.
Dan Ceaușescu, reprezentantul Urban SA, a prezentat pe scurt proiectul pilot implementat în sectorul 6 al Capitalei, la care au aderat 400 de asociații de locatari din cele 2300 în total de pe raza sectorului. Conform acestuia, cetățenii devin furnizori ai firmei de salubritate, fiind răsplătiți pentru cantitatea deșeurilor reciclabile colectate, printr-o reducere de 0,56 lei/sac fracție uscată (material reciclabil) care se scade din taxa de 7,11 lei/persoană pe care cetățenii o plătesc pentru fracția umedă.
O altă îngrijorare a mediului de afaceri este și nivelul scăzut al tarifelor percepute pentru gestionarea deșeurilor, corelat cu nivelul mare de investiții necesar pentru implementarea mecanismului plătești cât arunci.
"Astăzi ne ferim să vorbim de o creștere a tarifelor. E adevărat, nu ar trebui să plătim cât în Germania, dar suntem în coada clasamentului tarifelor pentru gestiunea deșeurilor. E ca și cum vrem să dormim la 5 stele plătind 1 EUR/zi. Iar investițiile în zona gestionării deșeurilor sunt foarte mari. (...) Din păcate avem exemplul unor autorități care au folosit prea populist termenul de tarif. Într-o țară europeană plătești cât arunci înseamnă, de fapt, poluatorul plătește. La noi, poluatorul votează și asta pare că îl scutește de tarife. Ce nu știe cetățeanul este că în felul acesta este și privat de un serviciu de calitate", a declarat Constantin Damov, președinte C.E.R.C.
La rândul lor, producătorii și-au manifestat interesul de a susține costurile pe lanțul gestionării deșeurilor, până la reciclare. "Ne asumăm responsabilitatea extinsă, dar nu nelimitată. Susținem sistemul plătești cât arunci, dar doar în condițiile în care se implementează și taxa la depozitare", a declarat Alice Nichita, reprezentant A.R.A.M.
În finalul conferinței, Constantin Damov, președintele CERC a concluzionat cu necesitatea armonizării intereselor tuturor actorilor și a pașilor prudenți: "Să nu ne grăbim. Noi am propus ministerului ca propunerea de OUG să respecte urgența pentru care ea a fost concepută, adică introducerea în legislație a celor trei instrumente: plătești pentru cât arunci, taxa la groapă și răspunderea extinsă a producătorilor. Și să ne oprim aici. Restul avem timp să îl punem la punct și, așa cum am auzit de la experți, e nevoie de 5 ani să ajungem să avem un sistem plătești pentru cât arunci funcțional". Dumitru Mihalache, președintele A.R.M.D. a subliniat: "În concluzie, indiferent de forma de aplicare a taxei în cazul PAYT, ideea fundamentală a acesteia este să fie stabilită prin raportare la cantitatea “aruncată” de generator cu scopul de a favoriza diminuarea generării cantităților de deșeuri și de a sprijini refolosirea și reciclarea".